"Barfa" peste tot

Nu poti sa mai spui nimic despre nimeni. Imediat cineva iti sare la gat si iti spune ca e barfa. "Nu ma intereseaza", adauga. Daca vede ca taci de-a binelea, iti arunca el una scurta, cu jumatate de gura, doar-doar mai spui ceva. Si tu spui, si iar..."vai, dar nu, cum poti sa zici asta?". Uite ca pot, pentru ca am, sa zicem, putin curaj. Iar daca eu vorbesc (de rau) despre ceva, orice mi s-ar spune, nu inseamna ca raul nu exista. Si daca vorbesc, nu vorbesc cu unul care n-a mancat deloc usturoi si nu-i miroase nici gura. Evident ca vorbesc cu vreunul la fel de implicat in treaba ca si mine caci, doar dupa asta il si aleg. Si ce-mi raspunde omul: "e barfa", "nu ma intereseaza", "taci ca imi faci rau", "ti se pare", "totusi, e mai bine asa decat altfel", "mai bine ma culc" si tot asa. Pe naiba! Daca asa ar fi pe bune, zau ca ar fi bine si m-as bucura. Dar, de fapt, omul se scuza ca sa se acuze. Caci, daca te aude ca spui despre X (si neaparat ii pronunti numele) ca e un dobitoc, ii observi un spasm pe chip. Tacere. E buimacit! "Aoleu, asta gandeste ca si mine", isi spune. "Brr, nu-i bine, trebuie sa ma feresc de el. Daca vorbesc, poate ma paraste. Mai bine sa tac, ma fac ca nu ma intereseaza si, daca prind ocazia, il parasc eu. Sa nu zic nimic...sa nu zic nimic!". Si, vrea sa se abtina, dar nu poate, il mananca sub limba (si nu numai). Si, din cand in cand, iti mai arunca cate una despre X, numai buna sa te atate, iar cum mai zici tu ceva, cum incepe sa faca din nou pe fata mare. Iar asta cu "imi faci rau fizic", ma face sa izbucnesc...nu in lacrimi. Adica, eu pot sa fac cuiva rau fizic pentru ca vorbesc? Adica cum? Zau daca stiam ca am aceasta capacitate, caci as fi folosit-o demult. Pai, astept sa imi faca si mie altii rau cand vorbesc de X sau Y. Sa vedem daca pot.
Ceea ce se intampla de fapt, are la baza o ipocrizie pana la cer si o incercare de reprimare a unor sentimente extrem de ostile despre X. Daca eu sunt echilibrat psihic si mental, cum sa imi faca mie rau ca cineva (uneori un neghiob pur si simplu) vorbeste de rau despre X? E doar parerea lui si basta. Iar daca chiar nu-mi convine si nu-mi place, sau nu suport sa-l aud, nu ma bag, evident, cu el in cloaca (in masura in care ceea ce spune e o cloaca). Il trimit la plimbare, il bag direct in ma-sa, sau tac pana ii piere graiul.
Dar nu, mai mereu, cei care acuza ca se barfeste sunt, in fapt, cei mai mari barfitori, dar si frustrati. Ei nu "barfesc" cu tine, pentru ca se sperie de ceea ce ei insisi gandesc. Uneori le e ciuda ca ei n-au fost in stare sa gandeasca ceea ce tu spui. Si, cand dau pe goarna mai departe, iti "fura" din "barfa" si o prezinta ca si cum ar fi a lor. Pe urma, daca tu gandesti si crezi in ceea ce spui si ai ca scop a indrepta o situatie, scopul lor este sa extermine acea situatie ca sa isi demonstreze siesi ca a fost un mare rahat de la inceput. In realitate, barfitorii nu sunt cei care "barfesc" numai de rau, ci sunt cei care trancane avand drept motivatie numai ura si propriile lor frustrari.
Da, e adevarat, multi sunt subiecte de discutie, chiar fara sa vrea, sau fara sa-si dea seama. Acum, ca sa fie barfa, depinde si la ce te referi. Daca faci referire la faptul ca X are o amanta si stii asta caci "mi-a spus mie cineva", clar, e barfa toata ziua. Dar, daca vorbesti despre X ca e un cretin pentru ca nu e in stare sa prezinte un plan de lucru, in mod sigur asta nu e barfa. (E logic de ce e asa, nu am chef sa ma explic). Si mai e de luat in calcul si scopul "barfei". Ciudat este ca, uneori, ti se spune direct: "du-te si spune-i-o in fata, daca nu taci". Si cine spune asta? Tocmai cei care nu au curaj, desi o gandesc (sau sunt pe aproape). Dar nu au curaj, pentru ca, de cele mai multe ori, le convine situatia numai lor (ceilalti nu conteaza). Si atunci baga capul in nisip si tac. Tac, pana cand X le trage si lor una. Dupa care, le mai trage una. Si-o tine tot asa pana cand ei nu mai suporta. Si-atunci, brusc, X devine "nesimtit, idiot, ordinar, porc etc" Pai, sa nu-ti vina sa le mai tragi si tu una!? Cand le spuneai ca X e cretin, iti spuneau sa taci. Acum, cretinismul e deja parfum pe langa ce auzi de la gura lor. Nici ca mai sunt epitete rele ca sa il caracterizeze pe domnul X.
Si, ca sa inchei, reformulez pe scurt ce vroiam sa spun: 1. exista multi imbecili; 2. cu toate astea, nu e usor sa-i spui unuia in fata ca e imbecil; 3. a gandi si a spune despre unul ca e imbecil cand chiar e asa, nu e barfa; 4. e in regula sa spui ce crezi despre cineva (cand ai argumente), iar daca cuiva nu-i convine, sa fuga el, nu sa taci tu; 5. cei care striga ca din gura de sarpe "barfa", sunt mai barfitori decat cei care o practica; 6. nu tot ceea ce pare a fi barfa, e barfa; 7. ca sa fie barfa, tine doar de argumente si de scop (dupa logica ipocrita, evident, "nu vorbi ca nu-i de fata" n-ar mai fi emisiuni la televizor, n-ar mai aparea ziare, nu s-ar mai face filme dupa cazuri reale, nimic. Cat se vorbeste numai despre Presedintele tarii! E barfa, nu-i asa?!); 8. daca cel barfit se simtea aiurea, e doar vina lui, nu a ta; 9. cei isteti intorc "barfa" in favoarea lor; 10. cei "barfiti", cu siguranta exista....restul e relativ.